“ Istoria Timişoarei este una îndelungată care începe cu antice aşezări umane pe actuala vatră a oraşului şi mai apoi cu apariţia primei cetăţi fortificate, în jurul secolului XII. Cetatea a trecut prin diverse stăpâniri care i-au marcat profund cursul dezvoltării. A început să se dezvolte sub stăpânirea ungară a lui Carol Robert de Anjou, în secolul XIV, devenind pentru scurt timp şi capitală a Regatului Ungar. Cetatea a fost apoi cucerită de otomani, în 1552, şi pentru aproape două secole a devenit un important bastion militar turcesc. În 1716 istoria Timişoarei ia o puternică întorsătură, când cetatea e cucerită de Imperiul Habsburgic şi începe reconstrucţia şi dezvoltarea oraşului drept capitală a Banatului. Colonizarea Banatului face din Timişoara un adevărat centru multicultural şi multiconfesional. Construcţia canalului navigabil Bega dă un avânt puternic dezvoltării economice şi a comerţului. Oraşul cunoaşte o perioadă de înflorire fără precedent, ajungând să primească numele de “Mica Vienă” ca recunoaştere a importanţei şi frumuseţii lui. În 1919, Banatul se uneşte cu România şi în Timişoara se instaurează pentru prima dată administraţia română. Ocupaţia sovietică postbelică marchează începutul perioadei comuniste, perioadă care ia sfârşit în 1989 odată cu Revoluţia anticomunistă: revoluţie pornită tocmai din oraşul de pe Bega. “ ( preluare de pe www.wikipedia.ro )
Pe langa faptul ca este un oras incarcat de semnificatii istorice, la Timisoara avem si foarte multi prieteni. Am fost bine primiti de studenti la show-ul din campus, dar si la reprezentatia din Parcul central.
Indiferent de optiunile politice ale locuitorilor, am laudat mereu cetatenii acestui oras cosmopolit datorita harniciei, bunului simt si atitudinii civilizate pe care o au. Nu mi-am imaginat niciodata cata incrancenare si nesimtire poate scoate la suprafata o campanie prezidentiala, asa cum nu mi-am imaginat niciodata ca niste tineri pot fi urmariti si loviti, in timpul reprezentatiei de la Aurora, cu oua, ceapa si cartofi, tacticos puse la dispozitie unor personaje cel putin dubiose, de catre echipa de “ guerrilla” a PD-L TIMIS.
Totusi, tinem “ sa multumim ” oponentiilor nostri politici pentru faptul ca nu am plecat cu “mana goala” din Timisoara, fiecare dintre membrii echipei, pastrand ca amintire merindele preferete din acest minunat burg.




















































Zi libera la Salaj…
































